Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 6 iulie 2011

Manastirea Rarau

M-rea Rarău


Manastirea Acoperamantul Maicii Domnului de la Dorna Areni

M-rea Acoperământul Maicii Domnului de la Dorna Areni

Cascada Cailor

Cascada Cailor? Monument al naturii! Cea mai mare cascada din tara noastra!

Am ajuns aici de doua ori: odata in 2009 si acum pe 22 iulie 2011.

Andrei, cel mai tanar dintre pelerini, in varsta de 13 ani, se gandea ca aceasta cascada e o mica cadere de apa si nu ceva prea grozav. Cascada Cailor este una dintre cele mai frumoase cascade din România, formată pe versantul nordic al Munţilor Rodnei, in apropierea statiunii turistice Borşa. Este o destinaţie foarte populară, anual mii de turişti din toate colţurile ţării şi din străinătate vin să vadă una dintre cele mai maiestuoase cascade din Carpaţi. Apa rezultată din topirea zăpezii şi din ploi se adună într-un circ glaciar şi de acolo de pe versantul abrupt al Rezervaţiei Piatra Rea se prăvăleşte în jos formând cascada în mai multe trepte cu căderi succesive de 40 m apoi 20 m si din nou 40 m. Mai sus de Cascada Cailor se poate ajunge la un lac numit Izvorul Bistritei Aurii sau Lacul Stiol in caldarea formata sub varful Gargalau. Acest lac este o oglinda naturala. Noi nu am ajuns aici. Insa ne-am dori foarte mult ca pe viitor sa ajungem.

Vremea pe care am prins-o cand am facut acest traseu nu a fost exceptional de buna, dar cu toate acestea nu ne-a prins furtuna, insa am inghetat zdravan! Cat am urcat cu telescaunul a fost frig, iar la un moment dat am intrat intr-un nor de ceata. Sus pe versant cand am ajuns, batea curentul foarte tare care ne intra pana la oase. Ne era frica sa nu prindem cascada in ceata si sa nu o putem vedea! Pe traseul care ducea la Cascada Cailor nu mai era curent. Un traseu minunat printr-o padure. La un moment dat toata lumea a ramas blocata. Se vedea de la departare cascada. O priveliste socanta. Ne-am grabit inspre ea sa o vedem de aproape. Cand am ajuns aproape, nu se mai opreau cuvintele de exclamatie.

Am observat cu regret ca mai marii nostri, au permis jefuirea padurilor Rodnei. O buna parte de padure de pe partea stanga si dreapta a cascadei a fost defrisata. Intr-adevar poate ca erau copacii prea batrani, unii fiind scosi din radacina de furtuni. Am vazut cativa din acestia. Speram insa ca locul sa isi revina in mod natural si sa creasca noi braduti. Speram deasemenea, sa nu apara in peisaj o pensiune care ar strica toata atmosfera locului.

La intoarcerea in statiune, frigul s-a intetit si mai tare. A inceput si sa bureze. Adevaratul frig, l-am simtit cand am intrat intr-un nor foarte dens de ceata. Nu se mai vedea nici scaunul din fata, atat de mare era densitatea cetii. Iar cand ne "mangaia" curentul, dârdâiam cu talent.

Ajunsi jos, am fugit repede la masina, am luat un paracetamol sinus si imediat am intrat in micutul bar special amenajat, de unde mi-am luat un ceai si o cafea pentru a evita o raceala zdravana. Si am evitat-o.

Iata cateva poze din 2008:

În drum spre Cascada Cailor
Cascada cailor

Casa Memoriala George Cojbuc

Casa Memorială George Cojbuc

Manastirea Barsana

M-rea Bârsana

Cimitirul Vesel din Sapanta

Săpânţa - Cimitirul vesel

Memorialul Durerii din Sighetul Marmatiei

A fost gândit şi iniţiat încă din 1992 de către preşedinta de la acea dată a Alianţei Civice, Ana Blandiana, şi realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan şi o prestigioasă echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri.

În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegaţii de experţi au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiu-raport şi a luat Memorialul sub egida sa. În 1998 Consiliul Europei aşază Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia.

Situat departe de Bucureşti, în extremitatea nordică a României, dar în centrul Europei de Est, Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă.

Acest Memorial este in fapt vechea temnita din Sighetul Marmatiei care a martirizat milioane de romani ca si temnitele de la Aiud, Gherla, Pitesti, Suceava, etc. In aceasta temnita a fost inchis si Iuliu Maniu. Este un loc exceptional de interesant. Este un loc unde ca sa rumegi bine tot ce s-a intamplat si toata informatia pe care o gasesti aici, iti trebuie in fapt o zi intreaga.